1956 Urmare a refuzului Băncii Mondiale de a finanţa construcţia Barajului de la Aswan, liderul egiptean Gamal Abdel Nasser naţionaliza Canalul Suez, spre indignarea întregii lumi. Guvernele britanic şi american boicotaseră proiectul nord-african de regularizare a apelor Nilului din cauza apropierii egiptenilor de Moscova şi a recunoaşterii oficiale de către aceştia a Republicii Populare Chineze, aflată în plin conflict cu Taiwanul. Drept consecinţă a acestei decizii, Israelul, Franţa şi Marea Britanie au atacat Egiptul, la finele acelui an. În cele din urmă, trupele invadatoare au fost obligate să se retragă, printr-o rezoluţie ONU, care trimitea la faţa locului forţe de menţinere a păcii. Canalul Suez a fost redat circulaţiei în primăvara anului următor, Barajul de la Aswan avea să fie inaugurat în vara lui 1970, după ce fusese construit cu ajutorul sovieticilor, iar Nasser a murit în septembrie acelaşi an, din cauza unui infarct, la doar 52 de ani. Locul său în fruntea statului arab pentru următorii 11 ani avea să fie luat de Anwar Sadat.

Tot atunci, topul britanic era dominat de Frankie Lymon and The Teenagers, new yorkezii aflaţi timp de trei săptămâni pe cea mai înaltă poziţie a ierarhiei de dincoace de Atlantic, cu Why Do Fools Fall in Love. Era un moment important în istoria muzicii. În vârstă de doar 14 ani, Frankie era deschizător de drum pentru alţi copii-minune solişti vocali, aşa cum au fost Stevie Wonder sau Michael Jackson. Interesant că, deşi nr. 1 în clasamentul R&B din Statele Unite, single-ul n-a ajuns decât până pe locul 6 în topul pop al revistei Billboard.