1958 În vara acelui an, Regele Hussein al Iordaniei solicitase omologului său din Irak intervenţia trupelor militare, pentru a controla escaladarea conflictului din Liban. Porniţi înspre Amman, militarii au virat-o spre Bagdad, acolo unde au produs o lovitură de stat. Faisal al II-lea a ordonat gărzilor regale să nu opună rezistenţă, iar el s-a predat insurgenţilor. În jurul orei 8 dimineaţa, căpitanul Abdul Sattar Sabaa Al-Ibousi, conducătorul grupului de asalt asupra palatului, a ordonat regelui, prinţului regent Abd al-Illah, soţiei şi mamei acestuia, mătuşii regelui şi altor câtorva servitori, să se adune în curte. Aici, li s-a spus să se întoarcă cu faţa la zid şi au fost mitraliaţi. Deşi a scăpat iniţial, Faisal a murit pe drumul către spital. Singura care a trăit, pentru că nu a fost recunoscută de către medici, a fost soţia prinţului regent, prinţesa Hiyam, care ulterior a fugit din ţară şi s-a refugiat în Egipt.

A doua zi, Nuri as-Said, premierul lui Faisal, a fost ucis de adepţii celui care a preluat puterea, Abd al-Karim Qasim. Monarhia a fost abolită, iar controlul asupra ţării a fost încredinţat unui organism tri-partit, compus din reprezentanţi ai celor trei grupuri etnice principale din Irak. A urmat o îndelungată perioadă de instabilitate politică, care a culminat cu triumful din 1963 al Partidului Ba’ath, care a pregătit venirea la putere a lui Saddam Hussein. Qasim avea să fie executat la rândul său, prin împuşcare, în februarie 1963.

Tot în 1958, Buddy Holly urca de pe locul 10 pe 8, în topul britanic, cu ‘Rave On’, unul din ultimele hit-uri antume din cariera texanului. Single-ul avea să ajungă până pe 5, cea mai înaltă poziţie, la începutul lui august. Compusă de Sonny West, Bill Tilghman şi Norman Petty, piesa fusese lansată în februarie, în interpretarea primului dintre cei trei. Se pare că inspiraţia fusese constituită de o mai veche melodie a lui Carl Perkins, lansată de acesta la Sun Records, în 1956. E vorba de ‘Dixie Fried’, acolo unde apare expresia “rave on”, la refren.