Nu e uşor să fii favorită. Nu e uşor să înfrunţi pentru prima dată o adversară care nu are nimic de pierdut şi care vine cu tot elanul şi riscul nebunesc al tinereţii sale. Da, Simona Halep a pierdut o a doua finală de mare şlem. Şi tot la Roland Garros. Dacă în urmă cu trei ani era outsideră în faţa reginei Maşa, acum adversara venea tot din fostul spaţiu sovietic, însă era mai tânără decât ea şi nici măcar nu fusese cotată cap de serie la alcătuirea tabloului de concurs. Ce s-a întâmplat? Pentru cei care au stomacul tare şi pentru care a trecut suficient timp de la finală, vă invit s-o retrăim împreună, aşa cum am simţit-o în direct. E o poveste lungă, încheiată nefericit pentru favorita noastră. Dar o poveste cu atât mai importantă, fiindcă din orice înfrângere trebuie trase învăţămintele cuvenite şi mers mai departe. Ocazii se vor mai ivi.
Foarte agresivă, profitând şi de primul serviciu mai slab al Simonei, Ostapenko începe în forţă meciul şi face primul break la 0. Situaţia se repetă, pe serviciul letonei. Decisă să scurteze schimburile de mingi, căutând cu obstinaţie lovitura câştigătoare, Ostapenko riscă şi greşeşte, însă e prima care câştigă un punct pe propriul serviciu. Să fie momentul revenirii jucătoarei de la Marea Baltică? Ostapenko e în control. Stăpâneşte terenul, dar Simona e în zona ei de confort. Returnează tot şi, evident, adversara greşeşte. Rebreak!
Simona şi-a reglat serviciul şi încep să vină punctele. Constănţeanca se apără extraordinar, iar Ostapenko e în continuare imprecisă când caută tuşa decisivă. Ghem la 0 şi favorita e pentru prima dată la conducere în această finală, în aclamaţiile sutelor, poate miilor de suporteri români de pe Arena Philippe-Chatrier. Cu 245 de lovituri câştigătoare în drumul ei spre finală, Ostapenko trebuie să-şi regândească strategia, pentru că Simona returnează tot. Şi Jelena rămâne fidelă tacticii sale. Vine la fileu şi câştigă puncte. Se deschid unghiuri, se caută colţurile terenului. Ostapenko revine în joc. Serveşte excelent la T, apoi îşi adjudecă punctul cu lovitura următoare. Nu are timp de balade. Cântecele sunt păstrate pentru final. Scorul redevine egal.
Simona are o tehnică mai diversă. Are un arsenal mai bogat de lovituri. E mai cerebrală. Uneori, pe serviciul al doilea, avansată doi metri în teren, Ostapenko returnează infernal de bine. Deschide unghiuri. Finalizează. Apoi, cu norocul adus de banda fileului, îşi procură două mingi de break. Simona trimite prea lung şi tânăra de 20 de ani e din nou la conducere, cu break. Nimic nou pe frontul de vest. Simona e pusă sub presiune. Din nou căutând acel moment de explozie. Acel joc perfect. Şi începutul e promiţător. E drept, pe o greşeală a Jelenei, urmare a unui retur puternic şi precis al Simonei. Primul serviciu o lasă pe Ostapenko. Ba chiar şi al doilea. Prima dublă şi trei puncte de rebreak. 0-40. Din nou scorul e egal, la jumătatea primului set. Ar fi momentul desprinderii.
Ostapenko returnează excepţional. Jocul său rămâne la aceleaşi cote de agresivitate din debutul meciului. Un serviciu în corpul letonei şi să sperăm că aceasta e clipa. Din tribună se aude încurajarea cocorico. Timidă, dar reluată de tribune. Banda fileului e românească de această dată. Ostapenko loveşte perfect cu reverul în lung de linie. Încă un schimb de mingi feroce şi se ajunge pentru prima dată în meci la deuce. Letona e pe cai mari. Pare mai proaspătă. Mai flămândă de victorie. Are avantaj. De moment. Din tribună se strigă „Haide, Simona!” Iar adversara ei trimite mult în aut. Se pare că e ghemul care va decide soarta primului set. Nouă greşeli neforţate cu reverul comise de Jelena, un serviciu excelent al Simonei şi ghemul e câştigat de cine trebuie. Mingi noi!
Mă aşteptam ca spectatorii francezi să fie mai vocali şi s-o încurajeze pe jucătoarea mai slab cotată. Nu e cazul. Ostapenko reîncepe în forţă cu propriul serviciu. O pune în dificultate pe Simona, care returnează scurt, apoi în aut. Dar, dintr-odată, încă o dublă greşeală a letonei. Urmată de încă un serviciu lung şi bine plasat. Se caută loviturile decisive. Nu e jocul acela pe zgură de pe vremuri. Vremurile s-au schimbat, iar fetele joacă mult mai bărbăteşte. De-acum e clar. Tribuna palpită alături de Simona. Arena e românească. Dar Ostapenko găseşte soluţii şi la mingile înalte. Ostapenko triumfă în cel mai spectaculos schimb de mingi de până acum şi egalează din nou. La 4.
Simona trimite mingi din ce în ce mai înalte. Dar Ostapenko e asemenea lui Păsări Lungi Lăţilă. Şi găseşte de fiecare dată milimetru acela de tuşă care să-i aducă punctul. În fine, un retur imprecis al letonei. Şi încă unul. Reverul e arma slabă a Jelenei. Acolo e o pâine de mâncat. Acolo trebuie jucată. Din nou egalitate. Parcă letona îşi câştigă mai uşor punctele pe propriul serviciu. Arbitrul de scaun francez cu nume având rezonanţe teutone are o uşoară ezitare în a se dumiri cine e la conducere. Asta poate fi fiindcă ambele jucătoare sunt echipate la fel. Simona îşi valorifică serviciul şi e la un singur ghem de câştigarea primului set. Va servi Ostapenko.
Are totuşi doar 20 de ani. Şi dă primele semne de nervozitate. 21-2 e raportul greşelilor neforţate în „favorea” letonei! Simona pune tunurile pe adversară, dar aceasta găseşte cumva răspuns. Halep e la două puncte de câştigarea primului set! Un gest de nervozitate înăbuşit de Simona, la o minge pe care a trimis-o prea lung. Şi e minge de set! Ostapenko cedează presiunii, comite încă o greşeală neforţată şi Simona îşi adjudecă primul set la 4, în mai puţin de 40 de minute. Jocul nu e spectaculos. Se loveşte în forţă şi nu se stă la discuţii. Nu se iau prizonieri. E acum ori niciodată. Pe aici nu se trece!
Începe setul al doilea. În mod normal, Simona va creşte jocul. Asemenea unei anaconde, o va sufoca prin constricţie pe Ostapenko. Pe care o aştept să cadă. Şi totuşi… Returul letonei e la fel de viguros. Găseşte unghiuri imposibile. Nu-i e frică să rişte. Nu se teme să caute tuşa. Încă un retur în lung de linie, cu reverul, şi parcă asistăm la primul ghem al meciului. Dacă Simona va reveni acum de la 0-40, are deja o mână pe trofeu. Şi este egalitate! Poate fi momentul de cumpănă al meciului. Nu se putea să nu existe şi o minge controversată. Câştigată de Simona. Care îşi adjudecă acest ghem iniţial atât de important. Şi sunt sigur că va îşi va pune din nou torpiloarele pe vedeta de la Marea Baltică. Ostapenko rămâne fidelă tacticii sale agresive. Pare a nu avea un plan B. Şi greşeşte din nou. Şi încă o dată. Să fie acel moment dincolo de care nu se va mai putea întoarce? Încă nu. Ostapenko revine. Ia două guri de oxigen şi inspiră adânc. În fine, un retur fabulos al Simonei îi procură o minge de break. Dacă va fi ferită de accidentări, Ostapenko arată ca o viitoare câştigătoare de turneu major. Să sperăm că se va întâmpla peste câţiva ani şi nu acum. Apare şi primul as al meciului. Evident, e al letonei. Schimb prelungit de mingi, întreupt de încă o greşeală a Jelenei, nerăbdătoare să lovească decisiv. Şi încă o şansă de break pentru Halep. Ce spuneam despre presiunea aceea constrictoare? Ostapenko mai respiră o dată. Din nou e egalitate. Şi din nou Jelena greşeşte neforţat. De această dată, presiunea e palpabilă. Simona a realizat breakul. Iar grămada cere vârf.
În mod normal, greul a trecut, deşi suntem abia la începutul setului al doilea. Simona pare eliberată. Serveşte precis şi cu efect. Ostapenko nu mai crede în returul său. Simona e supremă! Dar letona are resurse nebănuite şi câştigă trei puncte consecutiv. Încă nu s-a terminat. Acelaşi serviciu dificil de returnat. Încă un schimb de mingi extraordinar, în care parcă am simţit şi noi efortul din deplasarea fenomenală a Simonei. E 3-0! Ce s-ar mai putea întâmpla? Desigur, jocul la feminin e imprevizibil şi nu de puţine ori am văzut răsturnări spectaculoase. Aşa cum a reuşit şi Simona în sfertul său de finală.
Halep nu-şi lasă adversara din strânsoare. O obligă să rişte cu al doilea serviciu. Şi aşa apare încă o dublă. Simona e supărată, iar tribuna o admonestează. N-ar vrea să lase nimic adversarei. Iar aceasta o ajută cu încă o greşeală neforţată. Raportul acestora a devenit 31-3! Se repetă scenariul din ghemul anterior când la serviciu a fost Ostapenko? Deznodământul se prelungeşte. 12-3 lovituri câştigătoare cu dreapta. Dar încă o dublă. S-a scurs o oră de la primul serviciu. Jelena e o nucă tare. Nu cedează. Spectatorii şi-au găsit favorita. E letona. Şi aceasta nu-i înşală în aşteptări. Câştigă primul său ghem din acest set secund. Serviciul Simonei devine esenţial. Aşa cum spuneam, jocul la feminin e sinusoidal. Iar acum Ostapenko pare a fi pe val. Joacă aşa cum a făcut-o în acel debut în trombă de meci. Returul letonei sapă cratere în zgura pariziană. Din fericire, mai şi greşeşte. Dar arena e acum letonă. Şi Simona greşeşte. E rebreak. S-a restabilit ordinea lucrurilor în setul secund.
Anabel Medina Garriguez duce degetul la tâmplă şi-i arată Jelenei că trebuie să joace mai raţional. Să nu mai rişte într-atât, dacă nu e sigură de lovitură. Dintr-odată, reverul în lung de linie e mult mai bine calibrat şi punctează pentru Ostapenko. Simona îi pune o capcană adversarei. O minge delicioasă. Numai bună de lovit. Aceasta vrea să se înfrupte. Şi greşeşte. Două mingi de break! Ar putea fi momentul decisiv al meciului. Spectatorii o încurajează pe Jelena. Cu mult mai decent şi elegant decât dacă în finală ar fi fost Kiki Mladenovic. Şi letona nu-i dezamăgeşte. Salvează acele mingi şi e din nou egalitate. Apoi câştigă ghemul şi egalează la 3. Revenirea s-a produs. Mingi noi! Ostapenko pare a avea nouă vieţi. E mai proaspătă. Conduce jocul. Găseşte terenul advers din orice poziţie. Şi punctează constant. Dar iarăşi se grăbeşte şi trimite pe apa sâmbetei două şanse de break. A treia oară reuşeşte şi iat-o conducând în set. Arena s-a trezit la viaţă. Şi-a găsit preferata. Se cere sângele favoritei de pe hârtie.
Simona e încă o dată în acel loc de unde-i place să ţâşnească şi să surprindă. E pusă sub presiune. Dar Ostapenko pare a se fi maturizat în doar o oră şi un sfert cât alţii în ani. Şi totuşi e inconstantă. Simona se poate înfrupta. O lovitură neglijentă, un aut cât casa, şi e rebreak! Egalitatea e restabilită. Setul secund se va decide în urma micilor erori. O greşeală a Simonei, apoi acelaşi retur fenomenal. Sunt trei şanse de break pentru letonă. Nu se repetă situaţia din finalul setului anterior. Fiindcă Ostapenko e la un singur ghem de ducerea meciului în decisiv.
În tribune se face valul mexican. Simona e obligată să realizeze rebreak pentru a prelungi disputarea setului. Spectatorii au chef de distracţie. Simt apropierea disputării unui set trei. O întrerupere care-i prinde bine lui Ostapenko. Serveşte bine. Precis. Îşi deschide unghiuri. Desenează asemenea maestrului Da Vinci. Autorul unei opere de artă aflate nu departe de arena din Porte d’Auteuil. Nu mai greşeşte. Şi are trei mingi de set. A doua e concretizată şi vom vedea set decisiv!
Simona are în continuare presupusul avantaj de a servi prima în set. Dar Ostapenko e neobosită. Şi îşi procură imediat două şanse de break. La prima dintre ele, banda fileului e cu Simona. Ostapenko simte greşit o minge. Venită la fileu, o lasă să treacă, gândind că va fi aut. Nu e. Apoi greşeşte şi echilibrul de forţă se schimbă. E un meci nerecomandat cardiacilor. Simona revine şi îşi câştigă serviciul. Jocul continuă în acelaşi mod. Echilibrul e cuvântul de ordine. Ostapenko e mai puternică în lovituri. Simona are o ştiinţă mai bună a jocului. O tehnică mai variată. Un as al letonei şi e din nou egalitate. Perfectă. Un schimb de mingi prelungit şi aceeaşi nerăbdare costisitoare a Jelenei. Simona o exasperează cu mingile imposibile pe care le returnează. Încontinuu. Minunat. E 2-1 pentru fata noastră. Care pare a avea un ascendent asupra adversarei.
Reluările UHD din pauze sunt fabuloase. Încă o dată, Ostapenko trebuie să urce dealul, asemenea unui Sisif modern. Când va ceda? Un retur bun al Simonei, pe serviciul al doilea. Ceea ce părea a fi o minge uşoară pentru Jelena e trimisă în fileu. Acesta ar putea fi momentul desprinderii. Definitive. Trei mingi de break! Şi totuşi… Prima e salvată de un serviciu în lateral. A doua e cea bună pentru Simona, care se duce la 3-1. Serviciul e esenţial. Jelena simte momentul delicat şi devine şi mai agresivă. Avansează la fileu. Dar Simona serveşte minunat, la T. Ostapenko joacă asemenea unei veterane. Cu ştate vechi în Circuit. Sper ca aceasta să fie a patra finală pierdută din tot atâtea disputate. Infernal reverul în lung de linie al letonei. Păcălită pentru moment de un serviciu al doilea moale, la corp. Încă o şansă de rebreak. Reuşit, după un retur excepţional. Mingi noi!
Ghemul începe cu un schimb prelungit de mingi. Aproape hipnotic. Câştigat de Ostapenko. Al doilea se joacă în acelaşi mod. E 15 egal. Ostapenko greşeşte neforţat. Ar fi o şansă uriaşă. Letona le comite şi tot ea le repară. Cel mai frumos punct al meciului e câştigat de Jelena. Care greşeşte copilăreşte şi e egalitate. Se revanşează cu un as. Şi egalează la 3! Nimeni nu poate spune acum, după aproape două ore de joc, cine va câştiga. Ostapenko găseşte soluţia pe serviciul Simonei. Rolurile s-au schimbat. Simona atacă, iar Jelena se apără excepţional. Ostapenko vine din nou foarte mult în teren la serviciul al doilea al lui Halep şi returnează decisiv. Simona vine la fileu şi salvează prima din cele două mingi de break. Şi vine cea mai dureroasă minge pe care am văzut-o. Un retur în lung de linie al letonei, mingea loveşte banda fileului în partea înaltă a acestuia, la extremitate, şi cade în terenul Simonei. Nicio şansă. E break pentru Jelena, care conduce şi va urma la serviciu. Aşa cum spuneam, rolurile s-au inversat şi outsidera a devenit favorită la victorie. Încă o dată, Simona trebuie să renască.
Dar greşeşte şi Ostapenko e pe val. Ritmul ei e unul infernal. Loveşte cu o forţă bărbătească. Halep pare a se fi prăbuşit. Jelena joacă perfect. Serveşte în lateral şi închide punctul cu lovitura următoare. E la un singur ghem de realizarea a ceea ce ar fi una din uriaşele surprize ale tenisului din era modernă. Ostapenko e peste tot. Returnează feroce. Se mai şi grăbeşte, însă îşi păstrează o marjă de siguranţă. O primă minge de meci. De turneu. Mama letonei plânge. Se vede de sub ochelarii de soare. Şi asta a fost tot. Meciul e câştigat de Ostapenko, după două ore de joc. Fabuloasă performanţă! Prima finală de mare şlem din carieră şi primul concurs câştigat, la 20 de ani şi două zile! Agresivitatea i-a fost recompensată. A intrat pe teren ştiind că nu are nimic de pierdut. A riscat şi a câştigat!
Ostapenko a devenit prima jucătoare necotată cap de serie care câştigă Cupa Suzanne Lenglen, de la britanica Margaret Scriven în 1933! Şi prima de la americanca Jennifer Capriati în 2001, care revine şi câştigă după pierderea primului set. Frumos gestul organizatorilor, de a o aduce pe legendara Françoise Dürr, câştigătoarea de la Roland Garros în vara iubirii 1967, de acum jumătate de secol, pentru a o premia pe neaşteptata învingătoare de acum! De câte ori avem ocazia de a asculta imnul naţional al Letoniei la o mare competiţie? De partea noastră, tristeţea rămâne, dar ocazii vor mai fi cu siguranţă pentru Simona.