26 septembrie

1983 Stanislav Petrov salva Omenirea de la ceea ce putea fi dezastrul final. În acea zi, locotenent colonelul din forţele anti-aeriene sovietice se afla de gardă, la Comandamentul Serpukhov-15 din apropiere de Moscova. Misiunea sa consta în observarea reţelei de avertizare prin satelit şi înştiinţarea urgentă a superiorilor, în cazul unui eventual atac nuclear al Statelor Unite. Aceştia ar fi urmat să lanseze contraofensiva imediată, aşa cum era specificat în doctrina anihilării reciproce.

La scurt timp după miezul nopţii, computerele din buncăr au raportat că o rachetă balistică intercontinentală se îndrepta către Uniunea Sovietică, din direcţia Statelor Unite. Petrov a considerat raportul ca fiind unul fals, cauzat de o defecţiune a calculatoarelor, în condiţiile în care cel dintâi atac nuclear american ar fi constat cel mai probabli în mai multe sute de rachete lansate către inamic, pentru a distruge capacitatea de contraatac a acestuia. Mai mult, fiabilitatea sistemului de detecţie prin satelit fusese pusă sub semnul îndoielii, în trecut. Ulterior, computerele au identificat alte patru rachete în zbor, cu toate îndreptându-se către Uniunea Sovietică. Petrov a bănuit din nou că sistemul de detecţie s-a defectat, deşi nu avea nicio altă sursă care să-i confirme bănuiala. Sistemul terestru sovietic de detectare a rachetelor era incapabil să le repereze dincolo de linia orizontului, iar aşteptarea unui asemenea moment ar fi limitat capacitatea de răspuns a Uniunii Sovietice la doar câteva minute.

Ulterior, s-a dovedit că alarmele fuseseră false, iar cauza găsită în alinierea rară a luminii solare, reflectate de nori, cu orbitele sateliţilor sovietici, eroare corectată prin verificarea efectuată cu ajutorul sateliţilor geostaţionari. Iniţial lăudat de superiori pentru decizia sa, Petrov a fost sancţionat pentru că nu a îndeplinit întocmai misiunea care-i fusese ordonată. Mai mult, i-a fost încredinţată o altă misiune, mai puţin delicată şi trecut rapid în rezervă, fapt ce i-a provocat o depresie nervoasă. Incidentul a fost adus la cunoştinţa publicului abia în anii ’90, atunci când superiorul său, generalul Votinţev, şi-a publicat memoriile.

Născut în 1939, Petrov este în prezent pensionar şi trăieşte în oraşul Friazino din Rusia. Deşi militarii ruşi au negat în mai multe rânduri că ordinul pentru lansarea atacului nuclear împotriva Statelor Unite nu putea fi influenţat de o singură persoană şi că exista un întreg lanţ de comandă, analistul CIA Peter Pry a caracterizat incidentul din acea noapte ca fiind “cel mai periculos din prima parte a anilor ’80″.

Tot atunci, trupa scoţiană Big Country urca două poziţii, până pe 9, cea mai înaltă poziţie atinsă în topul britanic, cu Chance, a patra apariţie pe 45 de turaţii de pe LP-ul de debut, The Crossing. Totodată primul din cele trei single-uri cu care băieţii din Dunfermline ajungeau în UK Top 10.

2 thoughts on “26 septembrie

  1. Imi plac foarte tare colajele astea de stiri “in context”. Aveti, poate, unul dintre cele mai bune fluxuri de acest fel, scrise in spatiul public de limba romana.

  2. Sărut mâna pentru aprecieri. Am pornit la drum din dorința de a completa puzzle-ul istoriei recente, bucăţi disparate de evenimente pe care le-am trăit, de care am auzit sau pe care le aflăm pentru prima dată. Încet-încet, vom ajunge departe, iar proiectul va căpăta structura holistică pe care i-am gândit-o. Deocamdată, este doar un şotron în timp ;)

Leave a Reply to Monica Moise Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>