Acestea erau muzicile. Audiţie cu bine!
July 3rd 1965 by Alexandru Gheorghiaş on Mixcloud
I Can’t Help Myself (Sugar Pie Honey Bunch) este unul din nenumăratele hituri compuse şi produse de tripleta de aur Holland-Dozier-Holland pentru casa de discuri Motown în anii ’60. The Four Tops debutau în topul britanic, fără a avea succesul excepţional de acasă, acolo unde single-ul a figurat pe cea mai înaltă poziţie a ierarhiilor R&B şi pop realizate de revista Billboard.
De altfel, a fost a doua melodie a anului, ca notorietate şi succes comercial, în Statele Unite. În Arhipelag, piesa nu a urcat mai departe de locul 23, însă începutul fusese făcut, iar Levi Stubbs şi ceilalţi trei colegi ai săi aveau să revină în clasamentul vânzărilor de dincoace de Atlantic.
Mai toţi am auzit de Charles Dickens. Câte unii dintre noi i-am şi citit câteva romane. De acest Charles Dickens recunosc că nu auzisem. Şi mai recunosc că a trebuit să sap destul de adânc pentru a găsi câteva informaţii despre el. Asta fiindcă era pseudonimul unui fotograf de modă, pe numele său adevărat David Anthony. Aflat într-o perioadă de căutări, acesta intra cu That’s the Way Love Goes în topul britanic, unde avea să rămână opt săptămâni şi să nu se ducă mai departe de locul 37. Iar single-ul lansat la casa de discuri Pye rămânea unicul din scurta sa carieră de solist vocal pop care figura în ierarhia de acasă. Asta cu toate că promovarea a fost făcută ca la carte, iar omul nostru a cântat în deschiderea concertelor The Rolling Stones din acea perioadă. În 1966, tot el avea să înregistreze o versiune la una din compoziţiile Jagger/Richards uitate pe nedrept. So Much In Love era lansată la casa de discuri Immediate, a producătorului Andrew Loog Oldham. Cum şi de această dată succesul s-a lăsat aşteptat în van, Anthony s-a lăsat de cântat.
Tot la casa de discuri Pye fusese lansat şi single-ul care intra pe locul 39. Era următorul lansat de Jackie Trent după megahitul Where Are You Now (My Love), ajuns number one în Marea Britanie în primăvară. Socoteala de acasă nu s-a potrivit cu aceea din târg, iar When the Summertime Is Over avea să părăsească topul peste o săptămână, când coborâse pe 46. Uneori publicul apreciază foarte bine (non)valoarea. Fată de miner din Newcastle, Jackie a murit în martie 2015, la 74 de ani.
Onorurile celui mai înalt nou-intrat single îi aparţineau lui Dusty Springfield. In the Middle of Nowhere, o compoziţie Beatrice Verdi/Buddy Kaye, avea o comportare meritorie în topul britanic, unde ajungea până în Top 10. Este uluitor modul în care vocea lui Dusty umple scena.
De cele mai multe ori nu e recomandat să ai hituri. Fiindcă acestea tind să sufoce melodii aşa cum este cea de faţă. Plăcută, având destule din tot ce-i trebuie, mai puţin acel ceva care s-o ajute să rămână în istorie.
La fel ca în urmă cu o săptămână, dat fiind că numărul nou-intratelor e destul de mic, am decis să ascultăm toate piesele din Top 5. Şi să asistăm iarăşi la rocada pe care o realizau Elvis Presley şi The Hollies. Situaţia se va repeta peste şapte zile.
În acea săptămână, un avion Boeing 707 aparţinând liniilor aeriene Continental, depăşea pista de aterizare a aeroportului din Kansas City şi se rupea în trei bucăţi. Ca prin minune, niciunul dintre cei 60 de pasageri şi 6 membri ai echipajului aflaţi la bord nu şi-a pierdut viaţa. Incidentul a avut loc în zori, la ora 05:29, în condiţii meteo dificile – ploaie torenţială şi vizibilitate redusă. Comisia de anchetă a stabilit că trenul de aterizare a intrat în acvaplanare şi astfel frânarea nu a avut efectul scontat. Aeronava venea de la Los Angeles şi se îndrepta către Chicago, cu escală pe Kansas City Downtown Airport.
Tot atunci, Grecia stabilea relaţii la nivel de ambasadă cu Nicaragua, iar finala turneului de la Wimbledon era câştigată de Roy Emerson. Australianul îl învingea pentru al doilea an la rând în finală pe compatriotul Fred Stolle. De această dată în minimum de seturi.
Era un an în care australienii realizau dubla pe iarba londoneză, după ce tot în minimum de seturi se încheiase şi finala turneului feminin, câştigată de Margaret Smith Court. Jucătoarea de la antipozi îşi lua astfel revanşa după înfrângerea suferită în faţa braziliencei Maria Bueno în ultimul meci al ediţiei anterioare.